Ce este scara ROHS
Scara ROHS (Romanian Olympiad Hardness Scale, în română Scara Dificultății Olimpiadelor de Matematică, SDOM) dă fiecărei probleme din cele trei etape ale Olimpiadei de Matematică din România o notă de dificultate de la 0 la 50, în pași de 5: etapa locală (OLM), etapa județeană (OJM) și etapa națională (ONM). Ideea vine de la scara MOHS a lui Evan Chen, făcută pentru problemele olimpiadelor internaționale; ROHS aplică aceeași idee concursurilor românești. Autorul scării este Vlad-Ștefan Constantinescu.
Cele trei reguli
- O scară absolută. Nota spune cât de grea este problema, indiferent de clasă. Două probleme la fel de grele au aceeași notă, fie ele de clasa a IX-a sau a XII-a.
- O singură scară pentru toate etapele. 0 este cea mai ușoară problemă dată vreodată la OLM. 50 nu înseamnă „cea mai grea problemă”: este o problemă care nu ar fi trebuit pusă la concurs, pentru că nu diferențiază pe nimeni, și pot exista mai multe probleme de 50.
- Nota este o opinie declarată. Dificultatea înseamnă cât de greu este să găsești soluția; nota exprimă părerea autorului, nu o măsurătoare.
Cum se calculează nota unei probleme
Nota unei probleme este egală cu dificultatea celei mai ușoare soluții: problema se notează după cel mai simplu drum pe care l-ar găsi un concurent pregătit, nu după soluția oficială, care poate fi mai complicată decât e nevoie. Dificultatea unei soluții nu poate fi mai mică decât a celui mai greu pas al ei, dar crește și cu numărul de pași. Dacă există o soluție ușoară care folosește o teorie grea, nota scade, cu atât mai mult cu cât teoria este mai cunoscută și mai simplu de aplicat.
Cum se folosește
Partea cea mai importantă sunt tabelele din anexa documentului: acolo se caută o problemă după etapă, an, clasă și poziție și se vede nota ei. În document, nota fiecărei probleme este un link către discuția acelei probleme pe AoPS (Art of Problem Solving), unde se găsesc enunțul și soluții. Linkurile există pentru OJM și ONM, nu și pentru OLM.